De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Acest articol se refer? la poet.
Pentru alte sensuri, vede?i .
Mihai Eminescu (n?scut Mihail Eminovici; n.
, ) a fost un ,
, socotit de cititorii rom?ni ?i de critica literar? postum? drept cea mai important? voce poetic? din . Receptiv la
europene de secol XVIII ?i XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, crea?ia sa apar?in?nd unui
relativ ?nt?rziat. ?n momentul ?n care Mihai Eminescu a recuperat temele tradi?ionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut ?i pasiunea pentru istoria na?ional?, c?reia a dorit chiar s?-i construiasc? un Pantheon de voievozi, nostalgia regresiv? pentru copil?rie, melancolia ?i cultivarea st?rilor depresive, ?ntoarcerea ?n natur? etc., poezia european? descoperea
sau , bun?oar?. Poetul avea o bun? educa?ie filosofic?, opera sa poetic? fiind influen?at? de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antic?, de la
la , de marile sisteme de g?ndire ale romantismului, de teoriile lui ,
(de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia , la ?ndemnul lui , cel care ?i ceruse s?-?i ia doctoratul ?n filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat p?n? la urm?) ?i de teoriile lui .
R?d?cina ideologic? principal? a g?ndirii sale economi prin articolele sale publicate mai ales ?n perioada ?n care a lucrat la
a reu?it s?-i deranjeze pe c??iva lideri importan?i din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru ?n epoc?, ,,Ia mai opri?i-l pe Eminescu ?sta!”. Publicistica eminescian? ofer? cititorilor o radiografie a vie?ii politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epoc?; ?n plus ziaristul era la nevoie ?i cronicar literar sau teatral, scria despre via?a monden? sau despre evenimente de mai mic? importan??, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ ?n societatea politico-literar? , ?i a lucrat ca redactor la , ziarul oficial al . A publicat primul s?u poem la v?rsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat s? studieze la .
poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost d?ruite
de Titu Maiorescu, ?n ?edinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat ?n
din Bucure?ti ?i apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. ?n data de
, ?n jurul orei 4 diminea?a, poetul a murit ?n sanatoriul doctorului ?u?u. ?n
Eminescu a fost ?nmorm?ntat la umbra unui
din . A fost ales post-mortem ( ) membru al .
Statuia lui Mihai Eminescu din
?ntr-un registru al membrilor
Eminescu ?nsu?i ?i-a trecut data na?terii ca fiind
, iar ?n documentele gimnaziului din
unde a studiat Eminescu este trecut? data de
1849. Totu?i, , ?n lucrarea Eminescu ?i poeziile lui (1889) citeaz? cercet?rile ?n acest sens ale lui
?i preia concluzia acestuia privind data ?i locul na?terii lui Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850, ?n Boto?ani. Aceast? dat? rezult? din mai multe surse, printre care un dosar cu note despre botez ?n acest dosar data na?terii este trecut? ca ,,15 ghenarie 1850”, iar a botezului la data de 21 ?n aceea?i lun?. Data na?terii este confirmat? de sora mai mare a poetului, Aglae Drogli, care ?ns? sus?ine c? locul na?terii trebuie considerat satul .
Mihai Eminescu este al ?aptelea dintre cei unsprezece copii ai
, provenit dintr-o familie de ??rani rom?ni din nordul , ?i al , n?scut? , fiic? de
din . Familia cobora pe linie patern? din Transilvania de unde emigreaz? ?n Bucovina din cauza exploat?rii iob?ge?ti, obliga?iilor militare ?i a persecu?iilor religioase.[] Unii autori au g?sit r?d?cini ale familiei Eminovici ?n satul , din , unde mai exist? ?i ast?zi dou? familii Iminovici. Bunicii s?i, Vasile ?i Ioana, tr?iesc ?n C?line?tii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna ?ntemeiat? de emigran?ii transilv?neni. Bunicii paterni mor din cauza epidemiei de holer? din 1844, ?i poetul, n?scut mult mai t?rziu, nu-i cunoa?te ?i nu-i evoc? ?n scrierile sale. Gheorghe, primul b?iat al lui Vasile, tat?l poetului, trece din Bucovina ?n Moldova ?i ?ndepline?te func?ia de administrator de mo?ie. Este ridicat la rangul de c?minar ?i ??i ?ntemeiaz? gospod?ria sa la Ipote?ti, ?n ?inutul Boto?anilor.
Primul n?scut dintre b?ie?i, ?erban (n.), studiaz?
la Viena, se ?mboln?ve?te de tuberculoz? ?i moare alienat ?n . Niculae, n?scut ?n , se va sinucide ?n , ?n . Iorgu, (n. ) studiaz? la Academia Militar? din . Are o carier? de succes, dar moare ?n
din cauza unei r?celi contractate ?n timpul unei misiuni. Ruxandra se na?te ?n , dar moare ?n copil?rie. Ilie, n.
a fost tovar??ul de joac? al lui Mihai, descris ?n mai multe poeme. Moare ?n
?n urma unei epidemii de tifos. Maria, n.
tr?ie?te doar ?apte ani ?i jum?tate. Mihai a fost cel de-al ?aptelea copil. Aglae (n. , d. ), a fost c?s?torit? de dou? ori ?i are doi b?ie?i, pe Ioan ?i pe George. A suferit de . Dup? el s-a n?scut ?n jur de
Harieta, sora mai mic? a poetului, cea care l-a ?ngrijit dup? instaurarea bolii. Matei, n. , este singurul care a l?sat urma?i direc?i cu numele Eminescu. A studiat Politehnica la
?i a devenit c?pitan ?n . S-a luptat cu , ?ncerc?nd s? ?mpiedice publicarea operei postume. Ultimul copil, Vasile, a murit la un an ?i jum?tate, data na?terii sau a mor?ii nefiind cunoscute.
O posibil? explica?ie este c? ?n
speran?a de via?? nu dep??ea 40 de ani, epidemiile de , ,
erau frecvente, iar pentru
nu exista vreun tratament, boala fiind incurabil? p?n? la inventarea .
din , unde Mihai Eminescu a studiat ?n perioada 1858-60. ?n prezent cl?direa ad?poste?te o ?coal? auto. Strada Shkilna (?colii) nr. 4.
Copil?ria a petrecut-o la Boto?ani ?i , ?n casa p?rinteasc? ?i prin ?mprejurimi, ?ntr-o total? libertate de mi?care ?i de contact cu oamenii ?i cu natura, stare evocat? cu ad?nc? nostalgie ?n poezia de mai t?rziu ( sau ).
?i , a urmat cu intermiten?e ?coala primar?
(?coala primar? ortodox? oriental?) la . Frecventeaz? aici ?i clasa a IV-a ?n anul scolar . Nu cunoa?tem unde face primele dou? clase primare, probabil ?ntr-un pension particular. Are ca ?nv???tori pe Ioan Litviniuc ?i Ioan Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu experien??, ?nv???torii s?i particip? la via?a cultural? ?i ?ntocmesc manuale ?colare. Termin? ?coala primar? cu rezultate bune la ?nv???tur?. Nu s-a sim?it legat, afectiv, de ?nv???torii s?i ?i nu-i evoc? ?n scrierile sale. A urmat clasa a III-a la ,,Nationale Hauptschule“ din , fiind clasificat al 15-lea ?ntre 72 de elevi. A terminat clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi, dup? care a f?cut dou? clase de gimnaziu.
din , unde poetul ?i-a f?cut studiile ?n perioada 1860-63. Tot aici a predat . ?n prezent, ?coala general? nr. 1. Se g?se?te pe str. M. Eminescu, col? cu str. I. Franko.
a fost ?nscris la , liceu
din Cern?u?i ?nfiin?at ?n 1808, singura institu?ie de ?nv???m?nt liceal la acea dat? ?n Bucovina anexat? de Imperiul habsburgic ?n 1775. Se impune ?n cursul anilor prin buna organizare administrativ? ?i marea severitate ?n procesul de ?nv???m?nt. Profesorii se recrutau, cu prec?dere, din Austria, ?ntocmesc studii ?i colaboreaz? la publica?iile vremii. Se ?nfiin?eaz? ?i o catedr? de rom?n?, destul de t?rziu, dup? 1848. Este ocupat? de Aron Pumnul. Cunoscut prin Lepturariu rom?nesc, ?n patru tomuri, tip?rit la Viena ?ntre 1862 ?i 1865, cea dint?i istorie a literaturii rom?ne ?n texte. Frecventeaz? cursurile la Ober Gymnasium ?i fra?ii s?i, ?erban, Nicolae, Gheorghe ?i Ilie. Termin? clasa I cu rezultate bune la ?nv???tur?. Nu are not? la rom?n? pe primul semestru ?i este clasificat de Miron C?linescu, erudit ?n istoria bisericii ortodoxe rom?ne. Elevul Eminovici Mihai a promovat clasa I, fiind clasificat al 11-lea ?n primul semestru ?i al 23-lea ?n cel de-al doilea semestru. ?n clasa a II-a, pe care a repetat-o, l-a avut ca profesor pe , succesorul lui Aron Pumnul la catedr?, culeg?tor din crea?ie popular? ?i autor de studii de ?inut? academic?. Aron Pumnul l-a calificat, ?n ambele semestre, cu note maxime la rom?n?. A ob?inut insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner (la ) ?i la Johann Haiduk, pe ambele semestre (la ). Mai t?rziu a m?rturisit c? ?ndep?rtarea sa de matematic? se datora metodei rele de predare.
a p?r?sit definitiv cursurile, de?i avea o situa?ie bun? la ?nv???tur?. Avea note foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la rom?n? calificativul vorzüglich (eminent). Plec?nd de vacan?a
la , nu s-a mai ?ntors la ?coal?.
elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerul ?nv???m?ntului din
pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, ,,nefiind nici un loc vacant de bursier“. ?n
1864, prin adresa nr. 9816 c?tre gimnaziul din Boto?ani, i s-a promis c? va fi primit ,,negre?it la ocaziune de vacan??, dup? ce, ?ns?, va ?ndeplini condi?iunile concursului“. Elevul Eminovici a plecat la
unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu d?dea reprezenta?ii. La
1864, Eminovici a intrat ca practicant la , apoi, peste pu?in timp, a fost copist la comitetul permanent jude?ean.
, Eminovici a demisionat, cu rug?mintea ca salariul cuvenit pe luna februarie s? fie ?nm?nat fratelui s?u ?erban. ?n
t?n?rul M. Eminovici a solicitat pa?aport pentru trecere ?n . ?n toamn? s-a aflat ?n gazd? la profesorul s?u, Aron Pumnul, ca ?ngrijitor al bibliotecii acestuia. Situa?ia lui ?colar? era de ,,privatist“. Cuno?tea ?ns? biblioteca lui Pumnul p?n? la ultimul tom.
a lui , unde a locuit o perioad? ?i Mihai Eminescu (strada Aron Pumnul nr. 19)
este anul primelor manifest?ri literare ale lui Eminescu. ?n 12/24 ianuarie moare profesorul de
. Elevii scot o bro?ur?,
(L?crimioare... la morm?ntul prea-iubitului lor profesoriu), ?n care apare ?i poezia
semnat? M. Eminoviciu, privatist. La / (stil nou) debuteaz? ?n revista , din , a lui , cu poezia . Iosif Vulcan ?l convinge s?-?i schimbe numele ?n Eminescu ?i mai t?rziu adoptat ?i de al?i membri ai familiei sale. ?n acela?i an ?i mai apar ?n ,,Familia” alte cinci poezii.
p?n? ?n , a pribegit pe traseul
– . De fapt, sunt ani de cunoa?tere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor ?i a realit??ilor rom?ne?ti, un pelerinaj transilv?nean al c?rui autor moral a fost Aron Pumnul. ,,C?t de clar este, respect?nd documentele epocii cern?u?ene, respect?nd adev?rul istoric at?t c?t exist? ?n ele, c?t de cert este c? drumul lui Eminescu ?n Transilvania, departe de a fi o <>, <>, a fost - ?n fond - ?ncheierea sublim? a unei lec?ii pentru toat? via?a: ideea unit??ii na?ionale ?i a culturii rom?ne aplicat? programatic ?i sistematic, cu strategie ?i tactic?, dup? toate normele ?i canoanele unei campanii ideologice.” (S?nziana Pop ?n Formula AS nr. 367)
A inten?ionat s?-?i continue studiile, dar nu ?i-a realizat proiectul. ?n iunie 1866 a p?r?sit Bucovina ?i s-a stabilit la
cu inten?ia m?rturisit? de a-?i re?ncepe studiile. ?n perioada
1866, a participat la adunarea anual? a , la . ?n toamn?, a p?r?sit Blajul ?i a mers la , unde a fost prezentat lui . De aici a trecut mun?ii ?i a ajuns la Bucure?ti.
?n 1867 a intrat ca
de roluri ?n trupa lui , apoi secretar ?n forma?ia lui
?i, la recomandarea acestuia, sufleor ?i copist la , unde ?l cunoa?te pe . Cu aceast? trup? face turnee la , , , . A continuat s? publice ?n Familia; a scris poezii, drame (), fragmente de roman (), r?mase ? a f?cut traduceri din
Este angajat ?n
ca sufleor ?n trupa lui , care concentrase mai multe for?e teatrale: ,
?i actori din trupa lui Iorgu Caragiale. ?n timpul verii, aceasta trup? a jucat la , , , ,
?i alte ora?e .
l-a ?nt?lnit cu ocazia acestui turneu ?i a ob?inut de la Eminescu poeziile
?i , publicate apoi ?n Familia din / ?i /. V?z?nd aceste poezii ?n Familia, c?minarul Gheorghe Eminovici afl? de soarta fiului s?u, r?t?citor ?n lume. Stabilit ?n , Eminescu a f?cut cuno?tin?? cu . Pascaly, fiind mul?umit de Eminescu, l-a angajat ca sufleor a doua oar? ?i copist al . ?n , Eminescu semneaz? contractul legal ?n aceast? calitate. Ob?ine de la Pascaly o camer? de locuit, ?n schimb, ?ns?, se oblig? s? traduc? pentru marele actor Arta reprezent?rii dramatice - Dezvoltat? ?tiin?ific ?i ?n leg?tura ei organic? de profesorul dr.
(dup? edi?ia a II-a). Traducerea, neterminat?, scris? pe mai multe sute de pagini, se afl? printre manuscrisele r?mase. Acum ?ncepe ?i proiectul s?u de roman .
Casa din Viena ?n care a locuit Eminescu (Kollergasse 3)
Pl?cu?a de pe casa din Viena ?n care a locuit Eminescu (Kollergasse 3)
este student la . Urmeaz? ca ,,auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie ?i Drept (dar audiaz? ?i cursuri de la alte facult??i). Activeaz? ?n r?ndul societ??ii studen?e?ti (printre altele, particip? la preg?tirea unei serb?ri ?i a unui Congres studen?esc la , cu ocazia ?mplinirii a 400 de ani de la zidirea
de c?tre ), se ?mprietene? o cunoa?te, la Viena, ?ncepe colaborarea la ; debuteaz? ca
, din Pesta. Apar primele semne ale ,,bolii".
a fost student ,,extraordinar” la .
i-a acordat o burs? cu condi?ia s?-?i ia doctoratul ?n . A urmat cu regularitate dou? semestre, dar nu s-a prezentat la examene.
1869, a ?nfiin?at ?mpreun? cu al?i tineri, cercul literar Orientul, care avea ca scop, ?ntre altele, str?ngerea ,
?i a documentelor privitoare la istoria ?i literatura patriei. ?n data de , se fixeaz? comisiile de membri ale Orientului, care urmau s? viziteze diferitele provincii. Eminescu era repartizat pentru . ?n var? se ?nt?lne?te ?nt?mpl?tor ?n
cu fratele s?u Iorgu, ofi?er, care l-a sf?tuit s? reia leg?turile cu familia. Poetul a refuzat hot?r?t. ?n var?, a plecat cu trupa Pascaly ?n turneu la
?i . Cu ocazia ultimului turneu, Eminescu se ?mpac? cu familia, iar tat?l s?u i-a promis o subven?ie regulat? pentru a urma cursuri universitare la , unde se aflau mai to?i colegii lui de la Cern?u?i. ?n , Eminescu s-a ?nscris la Facultatea de Filosofie ca student extraordinar, ca simplu auditor deci, deoarece i-a lipsit . Aici a f?cut cuno?tin?? cu
?i cu al?i studen?i rom?ni din
?i din Bucovina. A reluat leg?turile cu vechii colegi de la
?i de la . S-a ?nscris ?n cele dou? societ??i studen?e?ti existente, care apoi s-au contopit ?ntr-una singur? - . A ?nceput s? creasc? num?rul scrisorilor ?i telegramelor c?tre p?rin?i pentru trimiterea banilor de ?ntre?inere.
?mpreun? cu o delega?ie de studen?i, Eminescu ?l viziteaz? de Anul Nou, , pe fostul domnitor , la . ?n semestrul de iarn? - Eminescu a urmat cu oarecare regularitate cursurile. Dup? aceasta, Eminescu nu s-a mai ?nscris p?n? ?n iarna lui -, c?nd a urmat dou? semestre consecutive. ?n schimb, setea lui de lectur? era nepotolit?. Frecventa, cu mult interes, biblioteca Universit??ii. ?l preocupau ?i unele probleme cu care avea s? ias? ?n publicistic?.
Sosit incognito la Viena,
?i comunic? lui Eminescu impresia puternic? provocat? de poet ?n s?nul societ??ii Junimea din Ia?i, prin poeziile publicate de acesta ?n Convorbiri literare. ?i propune ca dup? terminarea studiilor s? se stabileasc? la Ia?i.
1871, i se adreseaz? din Ipote?ti lui , d?ndu-i oarecare rela?ii privitoare la organizarea serb?rii. Printre tinerii de talent, participan?i activi la serbare, s-au remarcat pictorul
?i compozitorul .
?n toamna anului 1871, din cauza unor curente contradictorii ?n s?nul societ??ii , Eminescu demisioneaz? ?mpreun? cu Slavici din comitetul de conducere. Am?ndoi sunt acuza?i c? sunt ata?a?i ideilor Junimii din Ia?i. ?n studiul s?u despre , Titu Maiorescu eviden?iaz? meritele de poet, ,,poet ?n toat? puterea cuv?ntului“, ale lui Eminescu, cit?ndu-l imediat dup? . Studiul se tip?re?te cu ?ncepere din acest an ?n . La
1871, ?ntr-o scrisoare c?tre ?erban, care se afla ?n ?ar?, i-a scris nec?jit c? duce o mare lips? de bani, av?nd datorii pentru chirie, apoi ,,la birt, la cafenea, ?n fine, pretutindenea“. Din aceast? cauz?, inten?ioneaz? s? se mute la o alt? universitate, ?n provincie.
este anul probabil al ?nt?lnirii cu , la Viena. ?n data de
a aceluia?i an, ?ntr-o scrisoare c?tre p?rin?i, se pl?nge c? a fost bolnav, din care cauz? se afl? ?ntr-o stare sufleteasc? foarte rea, agravat? ?i de ?tirile triste primite de acas?. ?n , a ajuns s? constate c? ,,anul acesta e ?ntr-adev?r un an nefast“ din cauza bolii ?i a lipsurilor de tot felul, iar ?n
a cerut bani pentru a se ?nscrie ?n semestrul al II-lea. Se pl?nge ?i de lipsa unui pardesiu.
Mihai Eminescu ?n prima jum?tate a anilor 1870
?n aceste ?mprejur?ri a p?r?sit Viena ?i s-a ?ntors ?n ?ar?. ?n
s-a ?nscris la Universitatea din Berlin, ajuns aici cu ajutorul unei subven?ii lunare de 10 galbeni, din partea Junimii. De data aceasta Eminescu era ?nmatriculat ca student, pe baza unui certificat de absolvire de la liceul din . Cursurile la care se ?nscrisese, sau pe care ?i le notase s? le urmeze, erau foarte variate: din domeniul , ,
1873 i s-a eliberat certificatul dorit. Rosetti i-a ?nlesnit ?ns? r?m?nerea mai departe la , prin m?rirea salariului. ?n
s-a re?nscris la Universitate pentru semestrul de iarn?.
?n perioada / -
, a avut loc o bogat? coresponden?? ?ntre Maiorescu ?i Eminescu, ?n care i se propunea poetului s?-?i ob?in? de urgen?? doctoratul ?n filosofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Ia?i. Ministrul ?nv???m?ntului i-a trimis la Berlin suma de 100 galbeni pentru depunerea doctoratului. ?n timpul verii i s-a dat sarcina de a cerceta oficial, pentru statul rom?n, documentele din . Toamna a petrecut-o ?n tov?r??ia lui , g?zduit la .
Poetul a ?nceput s? sufere de o inflama?ie a ?ncheieturii piciorului. ?n
a fost numit ?n postul de director al Bibliotecii Centrale din Ia?i. Pe l?ng? sarcinile de la bibliotec?, Eminescu a predat acum lec?ii de
la Institutul academic ?n locul lui . ?n , printr-o scrisoare adresat? secretarului agen?iei diplomatice din Berlin, a motivat de ce a abandonat aceast? sarcin? ?i de ce a luat drumul c?tre ?ar?. ?n , Maiorescu a luat cuno?tin?? prin
c? Eminescu nu poate pleca a?a cur?nd ?n str?in?tate ca s? fac? doctoratul, fiind oprit de ?nt?mpl?ri grave ?n familie: dou? surori se ?mboln?viser? de
la b?i ?n . ?n , ?erban, fratele poetului, care d?duse semne de o aliena?ie mintal?, s-a internat ?n spital prin interven?ia agen?iei rom?ne din Berlin.
S-a ?ntors ?n noiembrie 1874 la Berlin pentru examene, iar ?n
a promis c? va veni ?ntr-o joi la serata literar? de la , pentru a citi o poezie cu subiect luat din . ?n , agen?ia din Berlin a anun?at moartea lui ?erban, fratele poetului.
?n prima parte a anului
a pus ordine ?n bibliotec? ?i a propus ?mbog??irea ei cu manuscrise ?i c?r?i vechi rom?ne?ti. Tot ?n acest an a ?nceput traducerea din german? a unei gramatici paleoslave. L-a introdus pe
?n societatea Junimea. R?mas f?r? serviciu, Eminescu a primit postul de corector ?i redactor al p?r?ii neoficiale la ziarul local Curierul de la?i, unde numeroase rubrici redactate de el au fost publicate f?r? semn?tur?. A frecventat cu regularitate ?edin?ele Junimii. De multe ori l-a vizitat pe Creang? ?n
sa. A f?cut un drum la , unde, prin Maiorescu, s-a ?mprietenit cu , Veronica Micle a r?mas, ?ns?, idolul s?u.
?n , ?ntr-un raport adresat lui Maiorescu,
, a ?naintat o list? bogat? de tip?rituri ?i manuscrise vechi pentru achizi?ionare, iar ?n , ?n cadrul prelegerilor publice ale Junimii a rostit conferin?a pe care a tip?rit-o ?n Convorbiri literare din
sub titlul .
a ?naintat Ministerului un raport elogios asupra unei c?r?i didactice alc?tuit? de Ion Creang? ?i al?ii. ?n , schimb?ndu-se guvernul, Eminescu a fost pus ?n disponibilitate prin
nr. 1013. ?n
a primit scrisoarea lui Maiorescu prin care i s-a propus func?ia de
pentru districtele
?i . ?n , prin raportul s?u c?tre Ministerul ?nv???m?ntului,
a cerut ca Eminescu, fost bibliotecar, s? fie urm?rit pentru obiecte ?i c?r?i ,,sustrase”. Ministerul a ?naintat raportul Parchetului din Ia?i.
a fost invitat s?-?i ia ?n primire noul post de revizor, iar ?n ziua urm?toare a predat biblioteca lui D. Petrino, autorul bro?urii criticate de Eminescu prin articolul s?u O scriere critic?. Tot ?n aceast? vreme a fost ?nlocuit ?i la ?coal?, din cauza grevei declarate de elevii unor clase. ?n
a ?naintat Ministerului un raport asupra constat?rilor f?cute cu ocazia conferin?elor cu ?nv???torii din jude?ul Ia?i. A remarcat pe institutorul Ion Creang? de la ?coala nr. 2 din , Ia?i. ?n
s-a stins din viat? la Ipote?ti, mama poetului, Raluca Eminovici.
a trimis un raport cu propuneri de reorganizare a ?colilor din jude?ul Vaslui, iar ?n , judec?torul de instruc?ie ?n cazul raportului ?naintat la Parchet de c?tre D. Petrino, a declarat c? ,,nu este loc de urmare”. ?n
1877, i-a comunicat lui Slavici c? se simte din ce ?n ce mai singur, iar ?n
a precizat, c?tre acela?i, c? Ia?ii i-au devenit ,,nesuferi?i”. ?n a doua jum?tate a lunii octombrie, fiind invitat s? intre ?n redac?ia ziarului , Eminescu a p?r?sit Ia?ii ?i a venit la Bucure?ti, unde s-a dedicat .
1879, a murit . V?duva lui Micle a venit la Bucure?ti ?i l-a rugat s? intervin? pentru urgentarea pensiei sale. ?mpreun? au f?cut planuri de c?s?torie nerealizabile.
?ntr-o scrisoare din
c?tre , sora sa, s-a pl?ns c? are mult de lucru ?i c? este bolnav trupe?te, dar mai mult suflete?te. Din partea familiei a primit numai imput?ri, ?n special adresate de tat?l s?u. Nu a avut nici timp, nici dispozi?ie s?-l felicite m?car pe , care-i trimisese invita?ie de nunt?. Nu a publicat dec?t o poezie. Negruzzi ?i scrie imput?ndu-i c? nu-i mai trimite nici o colaborare. A renun?at la c?s?toria proiectat? cu Veronica Micle.
S-a re?ntors ?n ?ar?, tr?ind la
?ntre -. A fost director al , profesor suplinitor, revizor ?colar pentru jude?ele
?i , redactor la ziarul . A continuat s? publice ?n Convorbiri literare. A devenit bun prieten cu , pe care l-a determinat s? scrie ?i l-a introdus la Junimea. Situa?ia lui material? era nesigur?; a avut necazuri ?n familie (i-au murit mai mul?i fra?i, i-a murit ?i mama). S-a ?ndr?gostit de .
sugereaz? c? ?n aceast? perioad? poetul s-ar fi ata?at de un tei multisecular din , arbore ulterior devenit celebru sub numele de : ,,Aici, la umbra teiului, ie?enii ?l ?nt?lneau frecvent pe marele nostru poet, fie al?turi de&#160;Veronica Micle, fie al?turi de bunul s?u prieten,&#160;Ion Creang?. [...] Dup? plecarea lui la Bucure?ti, ie?enii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu”.
s-a mutat la , unde p?n? ?n
a fost , apoi
(?n ) la ziarul . A desf??urat o activitate publicistic? excep?ional?, care i-a ruinat ?ns? s?n?tatea. Acum a scris marile lui poeme (seria ,
Nu a publicat nici o poezie ?n tot timpul anului . ?n schimb a citit ?n mai multe r?nduri ,,” pe care
l-a tradus ?n german?, ?n ?edin?ele Junimii de la . Este semnalat adeseori ?n cas? la Maiorescu. ?n , la gazet?, Eminescu este flancat de un director ?i un comitet redac?ional care urmau s?-i tempereze av?ntul s?u polemic. Reorganizarea redac?iei este ?ns? inoperant?, fiindc? poetul continu? s? scrie ?n stilul s?u propriu. ?n , ?n absen?a poetului, probabil, se citesc ,,iar??i vecinic frumoasele poezii de Eminescu” ?n casa lui Maiorescu.
?n luna ianuarie a anului , Eminescu este internat pentru o vreme ?n spital. ?n lipsa lui se cite?te la Maiorescu, ?n dou? r?nduri, ,,Luceaf?rul” ?n limba german?.
Poesii - 1884
La Bucure?ti, ?n , pe o c?ldur? ?n?bu?itoare, Eminescu a dat semne de alienare mintal?, iar la , boala a izbucnit din plin. ?n aceea?i zi a fost internat ?n sanatoriul doctorului ?u?u, cu diagnosticul de ,,manie acut?”. Conform p?rerii dr. Ion Nica, exprimat? ?n cartea ,,Eminescu,&#160;structura somato-psihica” (1972), poetul suferea de
- opinie adoptat? ?i de criticul .
Maiorescu a fost vizitat ?n
de Gheorghe Eminovici ?i de fratele poetului (locotenentul), care au cerut rela?ii asupra bolnavului. Fondurile str?nse din v?nzarea biletelor, ?n valoare de 2,000 , au fost ad?ugate contribu?iei amicilor pentru plecarea lui Eminescu. Eminescu a fost trimis la Viena ?n
?i internat ?n sanatoriul de la , fiind ?nso?it pe drum de un vechi prieten, .
Eminescu a fost vizitat de Maiorescu ?i de v?rul acestuia, C. Popazu, din Viena, care aveau sarcina s?-l vad? c?t mai des la sanatoriu. ?n
a murit la Ipote?ti, Gheorghe Eminovici, tat?l poetului. ?n
Eminescu i-a scris lui Chibici c? dore?te s? se ?ntoarc? ?n ?ar?, iar ?n
i-a scris lui Maiorescu, exprim?ndu-i aceea?i dorin??. Doctorul Obersteiner a recomandat la
ca pacientul s? fac? o c?l?torie prin . ?n
Eminescu a plecat ?n c?l?toria recomandat?, ?nso?it de Chibici.
la Ipote?ti, fratele lui, Neculai Eminovici (Nicu) s-a sinucis prin ?mpu?care.
Eminescu a sosit la Bucure?ti ?n , primit la gar? de mai mul?i amici. A plecat ?n
la Ia?i, cu acela?i ?nso?itor. ?n
a fost numit ?n postul de sub-bibliotecar al
din Ia?i. ?n
a fost prezent la banchetul anual al Junimii, iar ?n noiembrie a fost internat ?n spitalul . ?n luna decembrie a primit vizita lui , care l-a gasit in deplinatate putere creatoare, si chiar binedispus.
?n perioada iulie–august
a urmat o cur? la , l?ng? , de unde a scris cer?nd bani pentru plata taxelor. La ?nceputul lunii septembrie ?nc? nu venise la Ia?i. Editura Socec i-a dat 500 lei ?n contul volumului de poezii.
a fost men?inut ?n serviciul bibliotecii, unde a ?ndeplinit roluri ?terse: a scris statele de plat?, adresele pentru ?naintarea lor, diverse circulare pentru restituirea c?r?ilor ?mprumutate ?i pentru convocarea comisiei bibliotecii. ?n , Albumul literar al societ??ii studen?ilor universitari Unirea i-a publicat poezia . A fost ?nlocuit ?n
din postul de la bibliotec? ?i, ?n urma unui consult medical, este transportat la ospiciul de la .
?n prim?vara lui , Eminescu a plecat la Boto?ani, la sora sa Henrieta, ?i a fost internat ?n spitalul local Sf?ntul Spiridon. ?n timpul acesta, la Ia?i s-au organizat comitete de ajutorare, care au lansat liste de subscrip?ie public? pentru ?ntre?inerea ?i ?ngrijirea poetului. ?n
a mers la Ia?i pentru un consult medical. Ace?tia au recomandat trimiterea pacientului la Viena ?i , iar ?n
Eminescu a plecat ?nspre destina?iile recomandate, ?nso?it de doctorandul . ?n
s-a ?ntors de la Hall la Boto?ani, unde a stat sub ?ngrijirea doctorului Iszak ?i a sorei sale, Henrieta. Trupa de teatru a fra?ilor Vl?dicescu, cunoscu?i poetului, a dat ?n luna decembrie la Boto?ani, un spectacol ?n beneficiul bolnavului.
Eminescu a dorit ?n
s?-?i termine unele lucr?ri de care ?i-a amintit c? le-a l?sat ?n manuscris. I-a amintit Henrietei de gramatica , r?mas? ?n manuscris la Biblioteca Central? din . Prin scrisoare recomandat? i-a cerut lui Maiorescu s?-i trimit? biblioteca ?i manuscrisele r?mase la Bucure?ti. Criticul ?ns? nu a dat niciun r?spuns acestei scrisori. Iacob Negruzzi a depus pe biroul
o peti?ie din partea unui num?r de cet??eni din toate p?r?ile ??rii, pentru un proiect de lege prin care s? se acorde poetului, de c?tre stat, o pensie viager?. Propunerea a fost sus?inut? ?i de . Camera a votat un ajutor lunar de 250 lei.
a venit la Boto?ani ?i l-a determinat pe Eminescu s? se mute definitiv la Bucure?ti. ?n , poetul s-a stabilit definitiv la Bucure?ti. Aici a avut un modest ?nceput de activitate literar?. ?n
proiectul de lege a trecut la , unde a fost sus?inut de
ca raportor. Legea s-a votat abia ?n luna aprilie a anului urm?tor.
Eminescu a fost internat ?n 3 februarie 1889 la
din Bucure?ti ?i apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. Medicul , ?mpreun? cu dr. Alexandru ?u?u, l-a examinat pe Mihai Eminescu, la 20 martie 1889. Concluzia raportului medical a fost urm?toarea: “dl. Mihail Eminescu este atins de aliena?ie mintal? ?n form? de demen??, stare care reclam? ?ederea sa ?ntr-un institut”.[] ?n
s-a instituit o curatel? pentru asisten?a judiciar? a bolnavului.
Morm?ntul lui Mihai Eminescu ?n
Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de
, ?n jurul orei 4 diminea?a, dup? ce la ?nceputul anului boala sa devenise tot mai violent?, ?n casa de s?n?tate a doctorului ?u?u din strada Plantelor nr. 9, Bucure?ti. Ziarul Rom?nul anun?a ziua urm?toare la ?tiri: Eminescu nu mai este. Corpul poetului a fost expus publicului ?n biserica Sf. Gheorghe, pe un catafalc simplu, ?mpodobit cu cetin? de brad. Un cor dirijat de muzicianul C. B?rc?nescu a interpretat litania ,,Mai am un singur dor". Dup? slujba ortodox? ?i discursul lui , carul funebru, la care fuseser? ?nh?ma?i doar doi cai, s-a ?ndreptat spre Universitate, unde
roste?te al doilea discurs funebru. Apoi cortegiul, la care se adaug? diver?i trec?tori o porne?te pe Calea Victoriei, Calea Rahovei ?i se ?ndreapt? spre cimitirul ?erban Vod?, denumit azi . Patru elevi ai
au purtat pe umeri sicriul p?n? la morm?nt, unde a fost ?ngropat sub ,,teiul sf?nt” din cimitirul Bellu, dup? cum scria chiar
?n necrologul ?n Nirvana.
Despre moartea poetului,
,,Astfel se stinse ?n al optulea lustru de via?? cel mai mare poet, pe care l-a ivit ?i-l va ivi vreodat?, poate, p?m?ntul rom?nesc. Ape vor seca ?n albie ?i peste locul ?ngrop?rii sale va r?s?ri p?dure sau cetate, ?i c?te o stea va ve?teji pe cer ?n dep?rt?ri, p?n? c?nd acest p?m?nt s?-?i str?ng? toate sevele ?i s? le ridice ?n ?eava sub?ire a altui crin de t?ria parfumurilor sale.”
a spus: ,,f?r? Eminescu am fi mai altfel ?i mai s?raci”.
Exist? teorii conspira?ioniste care afirm? c? ar fi murit ucis.
Bustul lui Mihai Eminescu din Constan?a
Cea mai realist? analiz? psihologic? a lui
i-o dator?m lui
care dup? moartea poetului a publicat trei scurte articole pe aceast? tem?: ?n Nirvana, Ironie ?i Dou? note. Dup? p?rerea lui
tr?s?tura cea mai caracteristic? a lui Eminescu era faptul c? ,,avea un temperament de o excesiv? neegalitate”. Via?a lui Eminescu a fost o continu? oscilare ?ntre atitudini
,,A?a l-am cunoscut atuncea, a?a a r?mas p?n? ?n cele din urm? momente bune: vesel ? comunicativ ? bl?nd ? mul?umindu-se cu nimica ?i nemul?umi aci de o abstinen?? de pustnic, aci apoi lacom de pl?cerile vie? fugind de oameni ?i c?ut?ndu-i; nep?s?tor ca un b?tr?n stoic ?i iritabil ca o fat? nervoas?. Ciudat? amestec?tur?! – fericit? pentru artist, nefericit? pentru om!”
Criticul , cel care l-a sprijinit moral ?i material pe parcursul ?ntregii vie?i dar mai ales dup? tragicul moment al declan??rii bolii sale, s-a ocupat de poezia sa ?n dou? dintre articolele sale, Direc?ia nou? ?n poezia ?i proza rom?neasc?(1872), ?n care va analiza doar c?teva poezii publicate ?n revista Convorbiri literare p?n? ?n momentul tip?ririi articolului, este vorba despre Venere ?i Madon?, Mortua Est, ?i Epigonii ?i va reveni ulterior dup? moartea poetului asupra ?ntregului set de poezii publicate antum ?n studiul Eminescu ?i poeziile sale, publicat la scurt? vreme dup? moartea sa prematur?. Dar poate documentul cel mai uman, cel mai cald este scrisoarea pe care i-o trimite ?n perioada ?n care poetul se ?ngrijea de s?n?tate, ?n str?in?tate, ?ntr-un sanatoriu din Viena, asigur?ndu-l c? volumul s?u de Poesii, editat de Socec ?n edi?ie princeps ?n 1883, se bucur? de o bun? recep?ie, fiind citit at?t de locuitorii mahalalei Tirchile?tilor c?t ?i de doamnele de la Curtea Reginei , o alt? admiratoare declarat? a poetului, cea care a intervenit pe l?ng? regele
pentru a-i fi acordat? distinc?ia ,,Bene merenti", refuzat? totu?i de poet din motive politice. ?n portretul pe care i l-a f?cut poetului ?n studiul Eminescu ?i poeziile sale(1889),
accentueaz? tr?s?turile
ale lui , care de altfel erau dominante.
a promovat imaginea unui vis?tor rupt de realitate, care nu suferea din cauza condi?iilor materiale ?n care tr?ia, indiferent la ironiile ?i laudele semenilor, caracteristica lui principal? fiind ,,senin?tatea abstract?”.
,,Ceea ce caracterizeaz? mai ?nt?i de toate personalitatea lui
este o a?a cov?r?itoare inteligen??, ajutat? de o memorie c?reia nimic din cele ce-?i ?ntip?rise vreodat? nu-i mai sc?pa (nici chiar ?n perioadele bolnave declarate), ?nc?t lumea ?n care tr?ia el dup? firea lui ?i f?r? nici o sil? era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce ?i le ?nsu?ise ?i le avea pururea la ?ndem?n?. ?n aceea?i propor?ie tot ce era caz individual, ?nt?mplare extern?, conven?ie social?, avere sau neavere, rang sau nivelare ob?teasc? ?i chiar soarta extern? a persoanei sale ca persoan? ?i era indiferent?.”
?n realitate, a?a cum se poate constata din poeziile sau scrisorile sale, ?i a?a cum ??i aminte?te ,
era de multe ori sub influen?a unor impulsuri
nest?p?nite. Via?a lui
a fost o suprapunere de cicluri de diferite lungimi formate din av?nturi alimentate de visuri ?i crize datorate impactului cu realitatea. Ciclurile puteau dura de la c?teva ore sau zile, p?n? la s?pt?m?ni sau luni, ?n func?ie de importan?a ?nt?mpl?rilor, sau puteau fi chiar de mai lung? durat? c?nd erau legate de evenimentele care i-au marcat via?a ?n mod semnificativ, ca leg?tura cu , activitatea politic? din timpul studen?iei, participarea la ?nt?lnirile
sau ziaristica de la . D?m ca exemplu caracteristic acestor crize felul ?n care descrie el ?nsu?i accesele sale de gelozie.
,,Tu trebuie s? ?tii, , c? pe c?t te iubesc, tot a?a – uneori – te ur? te ur?sc f?r? cauz?, f?r? cuv?nt, numai pentru c?-mi ?nchipuiesc c? r?zi cu altul, pentru care r?sul t?u nu are pre?ul ce i-l dau eu ?i nebunesc la ideea c? te-ar putea atinge altul, c?nd trupul t?u e al meu exclusiv ?i f?r? ?mp?rt??ire. Te ur?sc uneori pentru c? te ?tiu st?p?n? pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te ur?sc presupun?nd c? ai putea d?rui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu a? fi cu tine, dec?t departe de lume, unde s? n-am nici a te ar?ta nim?nui ?i lini?tit nu a? fi dec?t ?nchiz?ndu-te ?ntr-o colivie, unde numai eu s? am intrarea.”
Ioan Slavici, un alt mare scriitor junimist, descoperit tot de Mihai Eminescu la Viena, a evocat ?n c?teva texte cu caracter memorialistic at?t amintirile din perioada prieteniei lor vieneze, c?t ?i s?rb?toarea consacrat? serb?rii de la Putna, organizat? la propunerea societ??ii Rom?niei june, din care cei doi au f?cut parte ?n epoca studiilor lor la Universitatea din Viena.
Receptiv la marile romantisme europene de secol XVIII ?i XIX, cunoscute ?n literatura de specialitate sub numele High Romanticism, Romantism ?nalt, poetul a asimilat viziunile poetice occidentale, unii critici observ?nd mali?ios cum c? crea?ia sa ar apar?ine unui Romantism relativ ?nt?rziat, poetul fiind u?or desincronizat fa?? de Occident, care str?b?tea ?n acei ani tranzi?ia c?tre Modernism. ?n momentul ?n care Mihai Eminescu a recuperat temele tradi?ionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut ?i pasiunea pentru istoria na?ional?, c?reia a dorit chiar s?-i construiasc? un Pantheon de voievozi, mai ales ?n fragmentele unor piese de teatru, neterminate, unde-l avea drept model principal pe , numit ?ntr-o poezie postum?, C?r?ile, ,,prieten drag al sufletului meu", nostalgia regresiv? pentru copil?rie, melancolia ?i cultivarea st?rilor depresive, ?ntoarcerea ?n natur? etc., poezia european? descoperea paradigma Modernismului, prin
sau , bun?oar?. Poetul avea o bun? educa?ie filozofic?, opera sa poetic? a fost influen?at? de marile sisteme filozofice ale epocii sale, de filosofia antic?, de la
?i de marile sisteme de g?ndire ale Romantismului, ?n special de tratatul lui , Lumea ca voin?? ?i reprezentare, de idealismul lui
sau de categoriile din tratatele lui , de altfel a lucrat o vreme la traducerea tratatului s?u , iar la ?ndemnul lui , cel care ?i ceruse s?-?i ia doctoratul ?n filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat p?n? la urm?, sau de ideile lui . Pentru acest ?nalt con?inut filozofic al operei sale , un cunoscut eseist ?i filosof rom?n din perioada interbelic? ?i apoi postbelic? l-a denumit pe bun? dreptate omul deplin al culturii rom?ne. Pe plan poetic sau ?n opera sa ?n proz? Mihai Eminescu era influen?at de mari creatori romantici germani, de , de la care a preluat motivul ,,florii albastre", de
?i de al?i mari prozatori germani, de ,
etc. Eminescu era interesat ?i de filosofia indian?, citise Rig-Veda ?n traducerea german?, iar cosmogonia din incipitul Scrisorii I a fost preluat? din acest vechi text indian, ?i i-a recomandat amicului s?u , Analectele lui . Mai multe fragmente din cursurile de istoria filosofiei audiate la Berlin scrise ?n limba german? s-au p?strat ?n caietele r?mase de la poet ?i sunt studiate de speciali?tii ?n opera sa, denumi?i ?n mod generic eminescologi. La Universitatea din Berlin a audiat cursuri de economie politic?, filosofie, drept, egiptologie, medicin? legal? etc. A fost influen?at de teoria metempsihozei sau re?ncarn?rii, care a stat la r?d?cina prozei sale neterminate Avatarii faraonului Tla, ?i de Cartea Mor?ilor din mitologia egiptean?, cuno?tea ?i utiliza figuri mitologice din mai multe culturi sau religii, din Zoroastrism, Budism, Catolicism sau Ortodoxism. ?n peregrin?rile sale a adunat o ?nsemnat? bibliotec? de c?r?i vechi, ?n alfabet chirilic, de c?r?i populare, cu care dorea s? alc?tuiasc? o chrestoma?ie a culturii nostre str?vechi, dup? moartea sa ele au intrat ?n arhiva Academiei Rom?ne ?i au fost utlizate de C.Chi?imia sau de Moses Gaster. Crea?ia popular? a constituit un izvor foarte important al poeticii sale, Eminescu a scris multe poeme ?n metrica poeziei populare, a cules c?ntece de petrecere sau basme, c?rora le-a ad?ugat numeroase simboluri onirice sau fantastice. Luceaf?rul, poemul s?u cel mai cunoscut, o quintesen?? a temelor ?i motivelor eminesciene, a fost inspirat de o crea?ie folcloric?, de basmul popular ,,Fata ?n gr?dina de aur", publicat de , un c?l?tor prin ??rile Rom?ne, mai exact prin Oltenia, care reprodusese mai multe asemenea crea?ii ?ntr-o carte de-a sa de c?l?torie, editat? ?n limba german? ?n 1861.[]
Eminescu a fost un membru foarte activ al societ??ii politico-literar? , unde fusese invitat de criticul ?i omul politic , ?i a lucrat ca redactor la , ziarul oficial al . A publicat primul s?u poem la v?rsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat s? studieze la .
poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost d?ruite Academiei Rom?ne de Titu Maiorescu, ?n ?edinta din 25 ianuarie 1902.
Articol principal: .
Articol principal: .
Activitatea de ziarist a lui Eminescu a ?nceput ?n vara anului , nevoit s? o practice din cauza schimb?rilor prilejuite de c?derea guvernului . P?n? atunci el fusese revizor ?colar ?n jude?ele
?i , func?ie ob?inut? cu sprijinul ministrului conservator al ?nv???m?ntului, . Imediat dup? preluarea conducerii ministerului de c?tre
, Eminescu a fost demis din func?ia de revizor ?colar ?i a lucrat ca redactor la , publica?ie aflat? atunci ?n proprietatea unui grup de . La ini?iativa lui
?i , Eminescu a fost angajat ?n octombrie
ca redactor la cotidianul , organul oficial al , unde a r?mas ?n urm?torii ?ase ani.
De?i a ajuns jurnalist printr-un concurs de ?mprejur?ri, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care s?-?i c??tige pur ?i simplu existen?a. Articolele pe care le scria au constituit o ocazie de a face cititorilor educa?ie politic?, a?a cum ??i propusese.
,,P?rerea mea individual?, ?n care nu oblig pe nimeni de-a crede, e c? politica ce se face azi ?n
?i dintr-o parte ?i dintr-alta e o politic? necoapt?, c?ci pentru adev?rata ?i deplina ?n?elegere a institu?iilor noastre de azi ne trebuie o genera?iune ce-avem de-a o cre?te de-acu-nainte. Eu las lumea ca s? mearg? cum ?i place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din ad?ncul lor binele ??rii e cre?terea moral? a genera?iunii tinere ?i a genera?iunii ce va veni. Nu caut adep?i la ideea cea ?nt?i, dar la cea de a doua sufletul meu ?ine ca la el ?nsu?i.”
Pentru Eminescu legea suprem? ?n politic? era conservarea
?i ?nt?rirea statului na?ional:
,, … toate dispozi?iile c?te ating via?a juridic? ?i economic? a na?iei trebuie s? rezulte ?nainte de toate din suprema lege a conserv?rii na?ionalit??ii ?i a ??rii, cu orice mijloc ?i pe orice cale, chiar dac? ?i mijlocul ?i calea n-ar fi conforme cu civiliza?ia ?i umanitarismul care azi formeaz? masca ?i pretextul sub care apusul se lupt? cu toate civiliza?iile r?mase ?nd?r?t sau eterogene.” ”
De aceea o politic? eficient? putea fi realizat? numai ?in?nd seam? ,,de calit??ile ?i defectele rasei noastre, de predispozi?iile ei psihologice”. Prin atitudinea sa, Eminescu nu dorea s? constr?ng? cet??enii de alt? etnie s? devin? rom?ni sau s?-i exclud? din via?a public?. Ceea ce ??i dorea era ca interesul na?ional s? fie dominant, nu exclusiv. ,,Dar ceea ce credem, ?ntemeia?i pe vorbele b?tr?nului
e c? ?ara este, ?n linia ?nt?ia, elemental na?ional ?i c? e scris ?n cartea veacurilor ca acest element s? determine soarta ?i caracterul acestui stat.”
Publicistica lui Eminescu acoper? perioada , a proclam?rii independen?ei, a satisfacerii condi?iilor impuse de
pentru recunoa?terea independen?ei ?i . Pe l?ng? aceste mari evenimente politice ?i sociale el s-a ocupat ?n articolele sale de toate problemele societ??ii rom?ne?ti din acea vreme: r?scump?rarea c?ilor ferate, noua constitu?ie ?i legea electoral?, bugetul, ?nfiin?area , d?rile, inamovibilitatea magistra?ilor, politica extern? etc. Majoritatea articolelor scrise de Eminescu fac parte dintr-o polemic? continu? dus? cu ziarele liberale ?i ?n principal cu
condus de ,
afl?ndu-se atunci la guvernare.
Opera poetic? eminescian? a fost divizat? de destinul poetului ?n dou? sec?iuni, prima, cea antum? a fost publicat? ?n timpul vie?ii poetului de
la editura , cu pu?in timp ?nainte ca mintea acestuia s? se ?ntunece ?n . Cea mai mare parte a crea?iei sale a r?mas ?n manuscris, predate de
Bibliotecii Academiei Rom?ne, unde au fost folosite ini?ial de
pentru edi?ia critic?, ini?iat? ?n 1939 la Editura Funda?iilor Regale Regele Carol al II-lea, ?i finalizat? abia ?n anul 2000. Manuscrisele au r?mas mult? vreme nefolosite, criticii au considerat c? ele con?in bruioane sau simple schi?e ale operelor neterminate, din acest motiv
nici nu ?i-a pus problema posibilei lor edit?ri. Criticul literar care le-a pus ?ntr-o lumin? cu totul special? a fost , cel care ??i va sus?ine doctoratul ?n literatur? pornind de la nuvela postum?
?i care va recompune imaginea ?ntregii opere ?n magistrala sa monografie , un studiu ?n patru volume, editat ini?ial la Editura Funda?iilor Regale Regele Carol al II-lea pentru Literatur? ?i Art?, ?n perioada .
Dup? schimbarea de regim politic din 1947 poezia lui Mihai Eminescu a fost grav cenzurat?, ?n manualele ?colare au p?truns doar c?teva texte, printre ele poezia ,,?mp?rat ?i proletar", iar poezia lui a fost redus? la o suprafa?? foarte mic? ?i ?nlocuit? de poetica poeziei proletcultiste, specific? acelei epoci de trist? amintire. Exegeza eminescian? a revenit la nivelul ei abia dup? 1965 prin c?teva momente semnificative, trebuind men?ionate ?n acest context studiile unor eminescologi ca , , , , ,
care s-au ad?ugat canonului eminescologiei interbelice, la care ?i-au adus contribu?ia mari critici sau stilisticieni literari cum ar fi , ,
Un moment semnificativ al contest?rii poetului de c?tre un grup de critici literari consacra?i, din care f?ceau parte , , , un politolog - profesorul de ?tiin?e politice , dar ?i de un num?r de tineri scriitori, ?i anume de cel care coordonase num?rul, redactorul , , , studentul , l-a constituit numarul 265 din 1998 al revistei ,,Dilema", care a st?rnit o reac?ie foarte puternic? a lumii culturale rom?ne?ti dar ?i a jurnali?tilor de la diverse publica?ii, toate aceste reac?ii fiind adunate de
?ntr-o antologie intitulat? ,,Cazul Eminescu". Acesta a selectat numai reac?iile emo?ionale ?i a trecut cu vederea pe cele avizate care veneau din partea unor eminescologi ca , ,
etc. Multe din aceste reac?ii au apar?inut simplilor cititori, iar la aceasta s-au ad?ugat reac?iilor semi-oficiale sau oficiale, venite din partea unor reprezentan?i ai unor partide politice na?ionaliste, cum ar fi Partidul Rom?nia Mare, sau a unor personalit??i culturale din Republica Moldova, unde Mihai Eminescu se bucur? de un cult foarte special.
"?n universul operei, proza se arat? ca o dens? complementaritate de idei ?i imagini a poeziei, pe care, ?n numeroase feluri, o duce mai departe ?i o explic?. Ne ?ntreb?m adesea cum s-ar ?n?elege structura roului titanic ori demonic din poezia eminescian? dac? n-ar interveni paginile cu motiv?ri ample ?i coerente ad?nc din Geniu pustiu ori S?rmanul Dionis? Sau cum s-ar p?trunde ?n lupta eroului cu categoriile de spa?iu ?i timp f?r? elucid?rile filosofice din S?rmanul Dionis? Trecerile de la o ipostaz? filosofic? la alta, modific?rile ?n concep?ia despre lume ?i erou a poetului, raportul dintre g?ndul filosofic ?i ideea mito-poetic? sau imagine se limpezesc numai luminate de proz?, care ofer? adesea ?i valori estetice de m?na ?nt?i.” (Zoe Dumitrescu-Bu?ulenga, Eminescu–cultur? ?i crea?ie)
"Eminescu este un povestitor fantastic c?ruia i se impune nu observarea realit??ii, ci recompunerea ei vizionar?, grea de semnifica?ii ad?nci. Nimeni ?naintea lui Eminescu ?i nimeni dup? el n-a reu?it mai bine ?n acea pictur? fantastic? a realit??ii care aminte?te de arta unui William Blake.” (Tudor Vianu)
Anul apari?iei
Observa?ii
Venere ?i Madon?
15 aprilie 1870, ,,Convorbiri literare“
Mortua est!
1 martie 1871, ,,Convorbiri literare“
Noaptea...
15 iunie 1871, ,,Convorbiri literare“
Floare albastr?
1 aprilie 1873, ,,Convorbiri literare“
Melancolie
1 septembrie 1876, ,,Convorbiri literare“
Cr?iasa din pove?ti
1 septembrie 1876, ,,Convorbiri literare“
1 septembrie 1876, ,,Convorbiri literare“
1 septembrie 1876, ,,Convorbiri literare“
Povestea codrului
martie 1878, ,,Convorbiri literare“
Singur?tate
martie 1878, ,,Convorbiri literare“
Departe sunt de tine...
martie 1878, ,,Convorbiri literare“
A ap?rut f?r? titlu
Pajul Cupidon
1 februarie 1879, ,,Convorbiri literare“
1 februarie 1879, ,,Convorbiri literare“
De c?te ori, iubito...
septembrie 1879, ,,Convorbiri literare“
At?t de fraged?...
septembrie 1879, ,,Convorbiri literare“.
Afar?-i toamn?...
octombrie 1879, ,,Convorbiri literare“
Sunt ani la mijloc...
octombrie 1879, ,,Convorbiri literare“
C?nd ?nsu?i glasul...
octombrie 1879, ,,Convorbiri literare“
Fream?t de codru
octombrie 1879, ,,Convorbiri literare“
octombrie 1879, ,,Convorbiri literare“
Desp?r?ire
octombrie 1879, ,,Convorbiri literare“
O, mam?...
1 aprilie 1880, ,,Convorbiri literare“
Scrisoarea I
1 februarie 1881, ,,Convorbiri literare“
Scrisoarea II
1 aprilie 1881, ,,Convorbiri literare“
Scrisoarea III
1 mai 1881, ,,Convorbiri literare“
Scrisoarea IV
1 septembrie 1881, ,,Convorbiri literare“
Luceaf?rul
aprilie 1883, ,,Almanahul Societ??ii Academice Rom?nia jun?“
S-a dus amorul...
24 aprilie/6 mai 1883, ,,Familia“ Nr. 18
C?nd amintirile...
15/25 mai 1883, ,,Familia“ Nr. 20
5/17 iunie 1883, ,,Familia“ Nr. 33
1 iulie 1883, ,,Convorbiri literare“
Pe l?ng? plopii f?r? so?...
28 august/9 septembrie 1883, ,,Familia“ Nr. 35
?i dac?...
13/25 noiembrie 1883, ,,Familia“ Nr. 46
Criticilor mei
Poeziile au fost scrise ?ncep?nd cu anul 1876.
Mai am un singur dor
Somnoroase p?s?rele...
Iubind ?n tain?...
Trecut-au anii...
Din Noaptea...
12/24 februarie 1884, ,,Familia“ Nr. 7
Sara pe deal
1 iulie 1885, ,,Convorbiri literare“
Scrisoarea V - Dalila
1 ianuarie 1886, ,,Epoca“
Nu m? ?n?elegi
15 martie 1886, ,,Album literar“ al Asocia?iei studen?e?ti Unirea
25 octombrie 1886, ,,Rom?nia liber?“
De ce nu-mi vii
februarie 1887, ,,Convorbiri literare“
1 iulie 1887, ,,Convorbiri literare“
Oric?te stele...
1 februarie 1890, ,,Convorbiri literare“
iulie 1892, ,,Convorbiri literare“
Geniu sublim (Eminescu), scenariu de film, scris ?n
de scriitorul Cristian Petru B?lan ?i achizi?ionat oficial de Centrul Cinematografic Bucure?ti, sec?ia scenarii film, ?n 1967. Dup? emigrarea autorului ?n America, scenariul a fost publicat ?n 1996, la editura Western Publishing din Chicago, c?teva exemplare exist?nd ?i ?n Rom?nia (,
?n anul , revenit ?n , regizorul
a regizat filmul artistic de televiziune Luceaf?rul, despre via?a ?i crea?ia poetului Mihai Eminescu.
Marc? po?tal? rom?neasc? (1958)
au emis ?n
o serie filatelic? pe care erau gravate
ale diferitelor personalit??i; una dintre personalit??i era Mihai Eminescu, reprezentat pe o
cu valoarea nominal? de 55 de bani. (Era una dintre cele mai curente m?rci po?tale ?n epoc?, fiind folosit? pentru francarea unei scrisori simple). Machetele acestei serii de m?rci po?tale au foste realizate de gravorul ?erban Zainea.
Marc? po?tal? din Republica Moldova (1996)
au pus ?n circula?ie, ?n
o marc? po?tal?, pe care este gravat portretul lui Mihai E marca po?tal? are valoarea nominal? de 0,10 .
Totodat? a fost emis? ?i coli?a nr. 9, care are reprezentat
al lui E valoarea nominal? a coli?ei este de 1,40 lei moldovene?ti.
?n 1999 serviciile po?tale din Republica Moldova au emis o marc? po?tal? care reprezint? Medalia ,,Mihai Eminescu”, cu valoarea nominal? de 90 de bani moldovene?ti.
Cu prilejul ?mplinirii a 150 de ani de la na?terea poetului, ?n anul 2000 a fost emis?, de c?tre serviciile po?tale ale Republicii Moldova, coli?a nr. 21: Mihai Eminescu – 150 de ani de la na?tere.
Pe o moned? comemorativ?, cu valoarea nominal? de 1 , emis? de
?n 1989, a fost gravat chipul lui Mihai Eminescu. Moneda, pus? ?n circula?ie pe 26 decembrie 1989, pentru a celebra centenarul Eminescu, a fost b?tut? la monet?ria din , cu un tiraj de 2 milioane de exemplare. De remarcat c? prenumele poetului este scris Mihail ?i nu Mihai, variant? recunoscut? de c?tre eminescologi.
?n anul 2000
a emis o moned? de argint, de calitate ,,proof”, care are gravat? efigia lui Mihai Eminescu.
Portretul lui Mihai Eminescu pe o bancnot? cu valoarea nominal? de 500 de lei (RON), emis? de Banca Na?ional? a Rom?niei ?n 2005 (avers)
a pus ?n circula?ie mai multe emisiuni de , pe care a fost gravat portretul lui Mihai Eminescu:
bancnota cu valoare nominal? de 1.000 de
(ROL), ?n 1991;
bancnota cu valoare nominal? de 1.000 de lei (ROL), ?n 1993;
bancnota cu valoare nominal? de 1.000 de lei (ROL), ?n 1998;
bancnota cu valoare nominal? de 500 de lei (RON), ?n 2005.
?n urma lui Mihai Eminescu au r?mas patru portrete fotografice. Primul, realizat la
?n , cel mai cunoscut ?i pe baza c?ruia s-a construit ?i mitul , se pare c? e un portret neretu?at al unui fotograf austriac. Mai sunt alte trei portrete retu?ate, unul din , realizat de Frantz Dushek la , unul din -, realizat de
la , altul cu Eminescu , de , realizat in , ?i dup? acesta s-a f?cut o litografie de c?tre Th. Mayerhofer. Se pare c? pe acesta din urm? l-a rupt
atunci c?nd i-a fost ar?tat.
Ne pare r?u, ?ns? navigatorul dumneavoastr? fie are JavaScript dezactivat, fie nu con?ine niciun player suportat.
sau pute?i
pentru a-l reda direct ?n navigator.
George C?linescu vorbind despre Mihai Eminescu (1964)
Probleme ?n ascultarea fi?ierului? Consulta?i .
Ne pare r?u, ?ns? navigatorul dumneavoastr? fie are JavaScript dezactivat, fie nu con?ine niciun player suportat.
sau pute?i
pentru a-l reda direct ?n navigator.
Mihail Sadoveanu recit?nd ,,Iar c?nd voi fi p?m?nt”
Probleme ?n ascultarea fi?ierului? Consulta?i .
Ne pare r?u, ?ns? navigatorul dumneavoastr? fie are JavaScript dezactivat, fie nu con?ine niciun player suportat.
sau pute?i
pentru a-l reda direct ?n navigator.
Mihail Sadoveanu recit?nd ,,Pe l?ng? plopii f?r? so?”
Probleme ?n ascultarea fi?ierului? Consulta?i .
Ne pare r?u, ?ns? navigatorul dumneavoastr? fie are JavaScript dezactivat, fie nu con?ine niciun player suportat.
sau pute?i
pentru a-l reda direct ?n navigator.
Mihail Sadoveanu recit?nd ,,Revedere”
Probleme ?n ascultarea fi?ierului? Consulta?i .
Bustul lui Mihai Eminescu din Suceava. Pe soclu ?i un altorelief din bronz cu chipul scriitorului
Bustul lui Mihai Eminescu din Suceava. Pe soclu ?i un altorelief ?n bronz cu chipul poetului
Bustul lui Mihai Eminescu ?n
din Bucure?ti
Bustul lui Mihai Eminescu de l?ng? , Ia?i. Oper? de .
Statuia lui Mihai Eminescu din fa?a Ateneului Rom?n, Bucure?ti
Statuia lui Mihai Eminescu din Paris
Statuia lui Mihai Eminescu din
Statuia lui Mihai Eminescu din Ia?i
- accesat 11.01.09
Mircea M?ciu dr., Nicolae C. Nicolescu, Valeriu ?uteu dr., Mic dic?ionar enciclopedic, Ed. Stiin?ific? ?i enciclopedic?, Bucure?ti, 1986
- Mihai Eminescu - accesat 11.01.09
Titu Maiorescu,
(sec?iunea ,,Not? asupra zilei ?i locului na?terii lui Eminescu”)
Prof. dr. Mandache Leocov.&#160;Despre Teiul lui Eminescu. Comunicare public?, Gr?dina Copou. ?nregistrare video (minutul 7:00), accesat? ?n 28 noiembrie 2014 la&#160;.
Nicolae Manolescu, ,,Boala ?i moartea lui Eminescu”, Adev?rul, 28 iunie 2013
I.L. Caragiale, ?n Nirvana, ?n Ei l-au v?zut pe Eminescu, Antologie de texte de Cristina Cr?ciun ?i Victor Cr?ciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, pag. 148
I.L. Caragiale,?n Nirvana, ?n Ei l-au v?zut pe Eminescu, Antologie de texte de Cristina Cr?ciun ?i Victor Cr?ciun, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989 pag. 147
Titu Maiorescu, Critice, vol. II, Editura pentru literatur?, Bucure?ti, 1967, pag. 333
Dulcea mea Doamn? / Eminul meu iubit. Coresponden?? inedit? Mihai Eminescu – Veronica Micle, Editura POLIROM, 2000 pag. 157
, Opera lui Mihai Eminescu, Editura Minerva, Biblioteca pentru to?i, Bucure?ti, 1985, vol. III, p. 44.
M. Eminescu, Opere, vol. X, Ed. Academiei, Bucure?ti, 1989, p. 301.
M. Eminescu, Opere, vol. XIII, Ed. Academiei, Bucure?ti, 1985, p. 40.
Calitatea proof se ob?ine din contrastul dintre fondul lucios al c?mpului monedei ?i gravura mat? a acesteia.
George C?linescu, Via?a lui Mihai Eminescu, 1945
Mihai Eminescu, Opere, vol. I, Poezii tip?rite ?n timpul vie?ii, Introducere, Note ?i variante, edi?ie critic? ?ngrijit? de Perpessicius, Funda?ia pentru Literatur? ?i Art?, Regele Carol al II-lea, 1939
Mihai Eminescu, Opere, vol. II, Poezii tip?rite ?n timpul vie?ii, Note ?i variante, De la Povestea Codrului la Luceaf?rul, edi?ie critic? ?ngrijit? de Perpessicius, Funda?ia pentru Literatur? ?i Art?, Regele Carol al II-lea, 1943.
Mihai Eminescu, Opere, vol. III, Poezii tip?rite ?n timpul vie?ii, Note ?i variante, De la Doina la Kamadeva, Funda?ia pentru Literatur? ?i Art?, Regele Mihai I, 1944
Mihai Eminescu, Opere, vol. IV, Poezii postume. Anexe. Introducere. Tabloul edi?iilor, edi?ie critic? ?ngrijit? de Perpesiccius, Bucure?ti, Editura Academiei Rom?ne R.P.R., 1952
Mihai Eminescu, Opere, vol. V, Poezii postume. Anexe. Note ?i variante. Exerci?ii ?i moloz- Addenda ?i corrigenda. Apocrife. M?rturii. Indice, edi?ie critic? ?ngrijit? de Perpessicius, Bucure?ti, Editura Academiei Rom?ne, Muzeul Literaturii Rom?ne, R.P.R., 1958
Mihai Eminescu, Opere, vol. VI, Literatura popular?, Introducere. Poeme originale de inspira?ie folcloric?, Lirica popular?, balade. Dramatice. Basme ?n proz?, Irmoase. Paremiologie. Note ?i variante. Anexe. Exerci?ii ?i moloz. Caetul anonim, Bibliografie, Indici. Edi?ie critic? ?ngrijit? de Perpessicius, Bucure?ti, Editura Academiei Rom?ne, Muzeul Literaturii Rom?ne, R.P.R., 1963
Mihai Eminescu, Opere, vol. VII, Proz? literar?. S?rmanul Dionis. La Aniversar?. Cezara. Geniul pustiu. Celelalte proze postume. Texte inedite, studiu introductiv de Perpessicius, Editura Academiei Rom?ne, Muzeul Literaturii Rom?ne, 1977
Mihai Eminescu, Opere, vol. VIII, Teatrul original ?i tradus. Traducerile de proz? literar?, Dic?ionarul de rime, studiu introductiv de Petru Cre?ia, edi?ie critic? ?ntemeiat? de Perpessicius, Editura Academiei Rom?ne, 1988
Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Publicistic? , Albina, Familia, Federa?iunea, Convorbiri literare, Curierul de Ia?i, studiu introductiv de Al. Oprea, edi?ie critic? ?ntemeiat? de Perpessicius, Editura Academiei Rom?ne, Muzeul Literaturii rom?ne, 1988
Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Publicistica. 1 noiembrie 1887- 15 februarie 1890, Timpul, edi?ie critic? ?ntemeiat? de Perspessicius, coordonator Dimitrie Vatamaniuc, Editura Academiei Rom?ne, 1989
Mihai Eminescu, Opere, vol. XI, Publicistic?, 17 februarie – 31 decembrie 1880, Timpul, edi?ie critic? ?ntemeiat? de Perspessicius, coordonator Dimitrie Vatamaniuc, Editura Academiei Rom?ne, Muzeul Literaturii Rom?ne, 1984
Mihai Eminescu, Opere, vol. XII, Publicistic?, 1 ianuarie-31 decembrie 1881, Timpul, coordonator Dimitrie Vatamaniuc, Editura Academiei Rom?ne, Editura Academiei Rom?ne, Muzeul Literaturii rom?ne, 1985
Mihai Eminescu, Opere, vol. XIII, Publicistic?, , , Timpul, Rom?nia liber?, F?nt?na Blanduziei, edi?ie critic? ?ntemeiat? de Perpessicius, coordonator Dimitrie Vatamaniuc, Editura Academiei Rom?ne, Muzeul Literaturii Rom?ne, 1985
Mihai Eminescu, Opere, vol. XIV, Traduceri filozofice, istorice ?i ?tiin?ifice. Hurmuzaki. Rotscher. Kant. Leskien. Bopp. Articole ?i excerpte, edi?ie critic? ?ntemeiat? de Perspessicius, coordonator Dimitrie Vatamaniuc, studiu introductiv de Al. Oprea, Editura Academiei Rom?ne, Muzeul Literaturii Rom?ne, 1983
Mihai Eminescu, Opere, vol. XV, Fragmentarium, Addenda edi?iei, edi?ie critic? ?ntemeiat? de Perspessicius, coordonatori D.Vatamaniuc ?i Petru Cre?ia, Editura Academiei Rom?ne, Muzeul Literaturii Rom?ne, 1993
Mihai Eminescu, Opere, vol. XVI, Coresponden??. Documentar, edi?ie critic? ?ntemeiat? de Perspessicius, coordonatori D.Vatamaniuc ?i Petru Cre?ia, Editura Academiei Rom?ne, Muzeul Literaturii Rom?ne, 1989
La acestea se adaug? un volum ce cuprinde coresponden?a intim? cu Veronica Micle, Dulcea mea Doamna/ Eminul meu iubit. Coresponden?a inedit? Mihai Eminescu - Veronica Micle, edi?ie de Christina Zarifopol Ilias, Ia?i, Editura Polirom, 2000.
George C?linescu, Via?a lui Mihai Eminescu, 1945
Cre?u, Ion, Mihail Eminescu (biografie documentar?), Editura pentru Literatur?, Bucure?ti,1968
, Mihai Eminescu-via?a ?i opera, Editura Eminescu,1983
Ilina Gregori,?tim noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze, Editura Art,2008
Titu Maiorescu, Critice, 1892
Tudor Vianu, Poezia lui Eminescu, 1930
G. C?linescu, Via?a lui Mihai Eminescu, 1932
G. C?linescu, Opera lui Mihai Eminescu, IV volume,
D. Caracostea, Arta cuv?ntului la Eminescu, 1936
G. C?linescu, Istoria literaturii rom?ne de la origini p?n? ?n prezent,
T. Arghezi, Eminescu, 1943
D. Caracostea, Creativitatea eminescian?, 1943
E.Lovinescu, Eminesciana
, Eminescu ?i India, Editura Junimea, Ia?i,
, Momentul Eminescu ?n evolu?ia limbii rom?ne literare, Editura Minerva, 1971
, De la cuv?nt la metafor? ?n variantele liricii eminesciene, Junimea, Ia?i,
Constantin I. Calot?, Poezia lui Mihail Eminescu ?i psihologia romantismului, Cu o prefa?? de , Editura Libr?riei ,,Principele Mircea”, Bucure?ti, 1936;
Constantin I. Calot?, Idealismul magic la Novalis ?i Eminescu, Editura Libr?riei ,,Principele Mircea”, Bucure?
, Creativitatea eminescian?, Editura Funda?iilor Regale, 1943
, Opera lui Mihai Eminescu, vol. I-V, Editura Funda?iilor Regale,
?i reed, Editura Minerva
G. C?linescu, Avatarii Faraonului Tlà, Editura Junimea, Ia?i,
, Titanul ?i geniul ?n poezia lui Eminescu, E.P.L., 1964
, Mihai Eminescu o dell Assoluto, 1962
, Testamentul unui eminescolog, Humanitas, 1998
, Metafora m?rii ?n poezia lui Eminescu, Editura Minerva, Bucure?ti,
, Eminescu, 1963
, Eminescu, cultur? ?i crea?ie
, Eminescu ?i romantismul german, Editura Eminescu, Bucure?ti,
, Stilul poetic al lui Mihai Eminescu, Editura Academiei RPR, Bucure?ti,
, La Génèse intérieure des poésies d Eminescu, Paris, Didier, 1963;
, Geneza interioar? a poeziilor lui Eminescu, Traducere de
?i , Editura Junimea, Ia?i,
, Eminescu, studii ?i articole, Edi?ie ?ngrijit?, prefa??, note ?i bibliografie de Mihai Dr?gan, Editura Junimea, Ia?i,
, Mihai Eminescu ?i problema romantismului ?n literatura rom?n?, Traducere, prefa?? ?i indice de autori de , Editura Junimea, Ia?i,
, Mihai Eminescu, Via?a ?i Opera, Editura Eminescu, Bucure?ti,
, Introducere la miracolul eminescian, Editura Humanitas, Bucure?ti,
p., reeditare ?n 2003
, Poezia lui Eminescu, Editura Minerva, 1971
, Eminesciana, Edi?ie ?ngrijit?, prefa?? ?i bibliografie de , Editura Junimea, Ia?i,
, Eminescu. Modele cosmologice ?i viziune poetic?, Editura Minerva, 1972
Ion Ro?u, Legend? ?i adev?r ?n biografia lui M. Eminescu * Originile, , Bucure?ti,
, Proza lui Eminescu, 1964
, Eminescu, Editura Minerva, 1972
, Studii de literatur?, 1965
, Poezia lui Eminescu, Editura , 1930 ?i reed.
, Eminescu, Prefa?? de , Editura Junimea, Ia?i,
, Poezia lui Eminescu, 1967; Edi?ia a III-a, Editura Junimea, Ia?i,
, coord. , Editura Academiei, Bucure?ti, 1968
exist? texte originale legate de
g?si?i citate legate de .
con?ine materiale multimedia legate de
?n Catalogul
, 14 ianuarie 2007, Amos News
, 14 ianuarie 2006, Daniela C?rlea ?ontic?, Jurnalul Na?ional
, 14 ianuarie 2006, Costin Anghel, Mihai Stirbu, Jurnalul Na?ional
(Limba englez?)
Poezii ?i biografie
, 22 ianuarie 2011, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
, 15 ianuarie 2010, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
, 12 ianuarie 2013, Mihai Mincan, Adev?rul
Jurnalistul
Teoria conspira?iei
- interviu cu Nicolae Georgescu (eminescolog), 14 ianuarie 2006, Daniela C?rlea ?Ontic?, Jurnalul Na?ional
, 13 aprilie 2009, Georgiana Fefea, Descoper?
Eminescu - un om singular
Craterul Eminescu
de pe planeta
: Categorii ascunse: